Aventuri demente din 5iunie 1999 cu DACIA 500 Lastun


Aventuri demente din 5iunie 1999 cu DACIA 500 Lastun
Mi-am adus aminte astazi cum mi-am petrecut eu si neamul meu cel Romanesc ziua memorabila de 5 iunie 1999, daca eu as uita animite detalii, sunt cateva zeci de veri, nepoti, matusi si alte neamuri prin alianta ce vor simti nevoia sa nu ma lase sa uit si sa rada la nebunie.
Mai aveam fix 2 zile pana sa ma incalte patria sa o apar si trebuia sau mai bine zis intentionam cu totii sa plecam la nunta frumoasei noastre verisoare Iuliana, totul frumos, tata avea pe atunci un Oltcit Club 11RM, mandria tehnologiei Romanesti antedecembriste, il spalase de cu seara, curatase cu aspiratorul interiorul, trebuia sa o mai imbarcam si pe sora-mea si Nepotul.
Si cum emisiunea Surprize Surprize cu Andreea Marin este doar un titlu, ne-am trezit ca ne-a cazut o roata la masina, stanga spate cum am iesit din parcarea blocului, Rusine mie ca inginer, rusine lui tata ca inginer, dar in viata avem si alte optiuni in afara de vaicarelile maica-mii ce se vedea umilita ca noi bucurestenii vom ajunge la Fetesti, nu cu Masina Mica ci cu Rata, asa ca am privit in al doilea loc de parcare detinut, micuta masinuta rosu 427 ce-mi facea cu ochii galbeni de pisicuta, avea si un numar de inmatriculare vesel B86AHA, ca eram fanul formatiei AHA, gen vorbele: Pe mine ma ignori, ce eu nu sunt masina, sunt produsul muncii tale de inginer ca nu te voi dezamagi. Am redus familia la mama si tata, am golit portbagajul minuscul cat un troller de calatorie si am pornit in aventura vietii. Drumul a fost absolut relaxant, am intarziat si la biserica, am ajuns direct la restaurant, calatorind 2,5 ore cu luminica viteza de 80km/h, dar scopul scuza mijloacele, am ajuns cu bine parcand triumfal in fata restaurantului. Ce mai conta ca maica-mea se plangea ca a paralizat in spate de nemiscata, tata mirat si el ca am ajuns cu bine, dar eram cel mai tare. In ziua aceea am simtit asa fata de tata si mama ca nu i-am dezamagit, mi-au multumit,  eu m-am simtit ca sunt cel mai bun ca intotdeauna fara lipsa de modestie.
        Ii las pe ceilalti veri si verisoare sa continue povestea din minunata zi de 5iunie1999, unde am dovedit ca intotdeauna ca suntem o familie mare si unita.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pantalonii lui Haplea

Arta de a merge mai departe

Cainele ce a baut prea multa cafea!