Asiguratorul Existential

Aventurile/jurnalul seducatorului sedus Motto Toata viata am crezut ca noi cucerim femeile dar am ajuns la varsta la care mi-am dat seama ca este invers, din pacate noi barbatii nu le intelegem decat prea tarziu si atunci cand realizam am pierdut razboiul deja. Capitolul I-Marea deziluzie Multa vreme mi-am pus intrebarea daca pot intelege femeile cu adevarat sau in fond ma depaseste problema in sine si este ceva astral legat de o forma fara fond adica raspunsul este Nu, zero barat, simbolul grecesc la litera fi adica cum si gol este opusul lui plin. Am plecat din biroul Doamnei Directoare cu un sentiment de servilism deoarece in acest moment cariera mea este in aer, nu mai sunt decat un simplu soarece de birou retrogradat disciplinar sa predau o materie necunoscuta mie dar se presupune ca o stapanesc in baza unui formular atent mistificat. Predau cea mai neimportanta materie unor personaje tinere nauce superbe, inconstiente in candoarea lor alese numai pe spranceana sa dev

 Stand in masina la semafor am decis: Trebuie sa mai fac ceva bun pentru mine. Am cerut adeverinta de la medicul de familie si rapid programat am fost la Chirurgie Plastica si Reparatorie. Inca ma dureau si simteam acele fragmente metalice ramase in mine de la fatidica zi de 09.08.2017 din Afghanistan. Nu aveam curajul sa astern nimic pe hartie despre acea intamplare, ma gandeam ca trebuie doar sa mai treaca ceva timp si usor usor cu trecerea timpului voi uita. A fost asa de usor sa ma programez dar asa de greu sa renunt la ele pentru ca mereu ma gandeam: Voi fi mai urat daca voi avea pe fata cateva crestaturi si pe spate, dar am luat de bun exemplul unei prietene si anume sa-mi fac curajul de a ma tatua cu un set de pistoane si un BTR-80 cu simbolul inginerului militar ce sunt eu. Acele cuvinte ce mi-au rasunat in minte atunci si acolo: Esti terminat, stii asta, dar daca nu mai poti fi util pentru tine, macar fii de ajutor pentru noi si asigura-ne spatele in aceasta confruntare. Am av

 Pierderea de timp si tangoul.... Odată cu pierderea tatălui meu am avut doar o pornire sa am weekendurile respectiv sambetele ocupate. Nu sunt fan concedii pentru ca lipsa de acțiune ma plictisește si intru in afirmatia porkului.....Nu mai pot de gras. Javra aia de Jaguar X-type intra la categoria pierdere de timp si frecangita cronica, puteam si pot sa fac multe lucruri singur cu o trusă de scule. Dar nu pot repara oamenii. A fost manisfestarea mea pentru ca tatăl meu nu mai este. A fost un ateu convins si in ultima zi in care am vorbit adica pe 24.02.2021 mi-a dat binecuvântarea lui, mi-a spus că este mândru de mine pentru ca am fost pus în fața unor situații de stres si încărcătura emoțională extrem de puternică in urma carora am făcut fata cu bine. Mi-a venit să rad vineri când am primit un compliment ilogic pentru mintea mea: Semeni cu tangoul, esti un clasic in viata desi ai imbatranit si este păcat sa te obosești cu toți oamenii care nu te merita. Sincer?Sunt constient ca am î