De ce suntem noi baietii buni parasiti prea repede de damele destepte?

Raspunsul ar suna relativ repede cam asa: Pentru ca suntem prosti.
Dar nu asta-i scopul analizei pentru ca mai citesc si altii pe aici, asa ocazional si nu vor invata nimic.
Am decis sa las din nou liber la sentimente si sa vorbesc a nu stiu cata oara cu sinceritate pentru ca asa imi parea firesc si logic ca povestea sa aiba un inceput corect. Imi cam trecuse si evident ca mi se cam luase sa tot ies cu nebune, depresive, suicide, mamici parasite avand copii minori in intretinere si obraznici din cale afara, vicioase ratate si nebune ce inca stateau cu mamele , bisericoase indoielnice pline de pacate si pline de tatuaje mai rau ca harta pierzaniei din Sodoma, dar indeajuns de bune, betive acrite de viata lor anosta trecuta cu brio varstei de 40ani, si am zis: Asta este, nu o sa tina la infinit suma aceasta de alegeri proaste, chiar la un moment dat am primit observatia ca atrag fara sa vreau aceasta fauna, nu ma deranja prea mult, dar recunosc ca adevarul era altul: la inceput am crezut ca le pot indrepta si aduce pe un fagas normal si eu sa fiu fericitul castigator, dar am constatat ca efortul depus era mult mai mare decat in a cuceri si pastra o femeie normala alaturi de mine, asa ca am fugit cateva zile lunar, mi-am inchis telefoanele, am tras repede o concluzie functionala: mai spun inca odata adevarul in tot ceea ce am in minte si vad cum evolueaza treaba.
Nu voi discuta cum unde si ce am facut sa intru in vorba cu o tipa ce parea in segmentul superior al mediei de inteligenta, mai degraba as fi dorit sa o pastrez ca prietena decat sa nu mai doreasca sa vorbeasca cu mine, am exploatat numitorul comun pentru ca amandoi aveam aceeasi pregatire tehnica si nu mi-a fost greu sa bat un pic o conversatie punctuala. Chiar modul ei de gandire sanatos incepuse sa-mi placa, dar din practica mea personala as fi lasat sa mai curga ceva timp apa pe Raul Dambovita decat sa avansez aiurea si sa stric totul din prima intalnire. Daca altii se tem de esec pentru mine nu este ceva nou, sunt veteran si dupa fiecare intalnire dezastruoasa am analizat sa vad ce nu merge bine. Pentru ca divortul catastrofal prin care am trecut isi lasase amprenta pe modul meu de a socializa si avand acea perioada de 17ani in care nu mi-am mai exersat talentele de seducator fiind centrat pe o singura femeie ce se afla in viata mea, se presupune ca murisem sau eram total lipsit de talentul de a ma face un individ placut sociabil. Nu cred ca am dat dovada nici de sociopatie sau ura fata de alti semeni sau sa le doresc raul. Odata ce am ingropat anul dupa divort, am realizat ca sunt mai relaxat, as fi vrut sa nu mai vorbesc despre nimic ce era legat de trecut si am inchis subiectul ca am obosit la variatiuni ale aceluiasi deznodamant.
Acum voi expune doar cateva lucruri dar voalat in sensul ca daca am purtat zeci de conversatii cu damele anterioare am bagat la cap ticuri si expresii verbale, grimase de eschivare si privire, minciunele mai mult sau mai putin voalate sa-ti dea viteza chiar daca ti-au dat numarul de telefon personal sa scape de tine pentru ca oricum mai butoneaza telefonul zilnic cu alti 6-7-12 si te tin doar ca Rezerva raspunzand cu pauza la mesaje, dar fara suparare este o piata libera si lipsita de reglementari impuse de vreun organism certificat de Inteleptul Guvern al Romaniei unde asa zisi pseudo experti platiti bine si gras din banul contribuabilului, ar reglementa piata Datingului .....Romanesc, ca a sexului ar fi cu neputinta..... Ce ma fac eu daca chiar stiu sa citesc printre randurile din mesajele scrise de o Dama, dar nu sunt angajatul Organismului Romanesc de Certificare a datingului? Sa inteleg ca parerile mele sunt nule pentru fraier si neavenite?
Imi pare rau ca am pierdut-o daca sunt pus a recunoaste acest detaliu, eu cred sa fiu de vina si asta nu va repara nimic in fapt. Imi voi cere scuze pentru ca merita daca eu am gresit prea mult si imi asum vina. Nu ma astept sa fiu iertat dar la un moment dat trebuie asumata vina. Am invatat ceva legat de povestea asta si anume eu trebuie sa fiu important pentru mine intotdeauna și faptul că nu s-a legat povestea e simpla: Nu a fost sa fie si poate ca e mai bine asa. Eu sunt Acela care decide până la urmă. Da am fost pus la punct ca asa am meritat după standardele Ei, nu ale mele, dar să nu dramatizam, avea oferta prea mare si era in TOP10.
Concluzia: Mai se intampla și asa ceva dar macar eu sunt liber și în formă cu mai multe sanse de afirmare: Un pic tavalit, dar nu infrant.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pantalonii lui Haplea

Arta de a merge mai departe

Cainele ce a baut prea multa cafea!